Inspectoratul Teritorial de Munca SUCEAVA

Regulament de Ordine Interioară

REGULAMENTUL DE ORDINE INTERIOARĂ - Actualizat 2024

 

CAPITOLUL I.DISPOZIȚII GENERALE

Art.1.Regulamentul de Ordine Interioară, stabileşte dispoziţii referitoare la organizarea și disciplina muncii în cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncă [NumeJudet], în conformitate cu prevederile OUG nr.57/2019, ale Codului Muncii (Legea nr.53/2003) şi cele ale legislaţiei în domeniu;

Art.2.Funcţionarii publici și salariaţii Inspectoratului Teritorial de Muncă [NumeJudet] au obligaţia să respecte regulile generale privind organizarea muncii, disciplina și toate celelalte dispoziţii ale prezentului regulament.

Art.3.Regulamentul se aplică tuturor funcţionarilor publici și salariaţilor angajaţi cu contract de muncă, denumiţi în continuare personalul Inspectoratului Teritorial de Muncă [NumeJudet] (ITM [NumeJudet]), precum și persoanelor detaşate sau care efectuează stagii de practică în cadrul ITM [NumeJudet].

Art.4.Prezentul Regulament cuprinde norme referitoare la:

  1. Organizarea muncii, drepturile și obligaţiile personalului;
  2. Norme de igienă și de securitate a muncii;
  3. Disciplina muncii și răspunderea disciplinară.

Art.5.Dispoziţiile prezentului Regulament pot fi completate prin decizii interne de serviciu privind organizarea și disciplina muncii, emise de Inspectorul Șef al Inspectoratului Teritorial de Muncă [NumeJudet].

 

CAPITOLUL II.DREPTURI ȘI OBLIGAȚII ALE PĂRȚILOR

1.ORGANIZAREA MUNCII

Art.6.–(1) În cadrul relaţiilor de muncă funcţionează principiul egalităţii de tratament faţă de toţi salariaţii.

(2) Orice discriminare directă sau indirectă faţă de un salariat, bazată pe criterii de sex, orientare sexuală, caracteristici genetice, vârstă, apartenenţă naţională, rasă, culoare, etnie, religie, opţiune politică, origine socială, handicap, situaţie sau responsabilitate familială, apartenenţă ori activitate sindicală, este interzisă.

(3) Constituie discriminare directă actele și faptele de excludere, deosebire, restricţie sau preferinţă, întemeiate pe unul sau mai multe dintre criteriile prevăzute la alin.(2), care au ca scop sau ca efect neacordarea, restrângerea ori înlăturarea recunoaşterii, folosinţei sau exercitării drepturilor prevăzute în legislaţia muncii.

(4) Constituie discriminare indirectă actele și faptele întemeiate în mod aparent pe alte criterii decât cele prevăzute la alin.(2), dar care produc efectele unei discriminări directe.

Art.7.–(1) Orice salariat care prestează o muncă beneficiază de condiţii de muncă adecvate activităţii desfăşurate, de protecţie socială, de securitate și sănătate în muncă, precum şi de respectarea demnităţii şi a conştiinţei sale, fără nicio discriminare.

(2) Tuturor salariaţilor care prestează o muncă le sunt recunoscute dreptul la plată egală pentru muncă egală, dreptul la negocieri colective, dreptul la protecţia datelor cu caracter personal, precum şi dreptul la protecţie împotriva concedierilor nelegale.

Art.8.–(1) Este interzisă discriminarea prin utilizarea de către angajator a unor practici care dezavantajează persoanele de un anumit sex, în legătură cu relaţiile de muncă, referitoare la:

a) anunţarea, organizarea concursurilor sau examenelor şi selecţia candidaţilor pentru ocuparea posturilor vacante;

b) încheierea, suspendarea, modificarea şi/sau încetarea raportului juridic de muncă ori de serviciu;

c) stabilirea sau modificarea atribuţiilor din fişa postului;

d) stabilirea remuneraţiei;

e) beneficii, altele decât cele de natură salarială şi măsuri de protecţie şi asigurări sociale;

f) informare şi consiliere profesională, programe de iniţiere, calificare, perfecţionare, specializare și recalificare profesională;

g) evaluarea performanţelor profesionale individuale;

h) promovarea profesională;

i) aplicarea măsurilor disciplinare;

j) dreptul de aderare la sindicat și accesul la facilităţile acordate de acesta;

k) orice alte condiţii de prestare a muncii, potrivit legislaţiei în vigoare.

(2) Sunt exceptate de la aplicarea prevederilor alin.(1) lit.a) locurile de muncă în care, datorită naturii sau condiţiilor particulare de prestare a muncii, prevăzute de lege, particularităţile de sex sunt determinante.

Art.19.–(1) Hărţuirea sexuală a unei persoane de către o altă persoană la locul de muncă este considerată discriminare după criteriul de sex și este interzisă.

(2) Hărţuirea sexuală reprezintă orice formă de comportament nedorit, constând în contact fizic, cuvinte, gesturi sau alte mijloace indecente, materiale vizuale ofensatoare, invitaţii compromiţătoare, cereri de favoruri sexuale sau orice altă conduită cu conotaţii sexuale, care afectează demnitatea, integritatea fizică şi psihică a persoanelor la locul de muncă.

(3) Constituie discriminare după criteriul de sex orice comportament definit drept hărţuire sexuală, având ca scop:

a) de a crea la locul de muncă o atmosferă de intimidare, de ostilitate sau de descurajare pentru persoana afectată;

b) de a influenţa negativ situaţia persoanei angajate în ceea ce priveşte promovarea profesională, remuneraţia sau veniturile de orice natură ori accesul la formarea și perfecţionarea profesională, în cazul refuzului acesteia de a accepta un comportament nedorit, ce ţine de viaţa sexuală.

(4) Toţi salariaţii trebuie să respecte regulile de conduită și răspund în condiţiile legii pentru încălcarea acestora.

(5) Angajatorul nu permite și nu va tolera hărţuirea sexuală la locul de muncă și face public faptul că încurajează raportarea tuturor cazurilor de hărţuire sexuală, indiferent cine este ofensatorul, că angajaţii care încalcă demnitatea personală a altor angajaţi, prin orice manifestare confirmată de hărţuire sexuală la locul de muncă, vor fi sancţionaţi disciplinar.

Art.20.–(1) Persoana care se consideră hărţuită sexual va raporta incidentul printr-o plângere în scris, care va conţine relatarea detaliată a manifestării de hărţuire sexuală la locul de muncă.

(2) Angajatorul va oferi consiliere și asistenţă victimelor actelor de hărţuire sexuală, va conduce investigaţia în mod strict confidenţial şi, în cazul confirmării actului de hărţuire sexuală, va aplica măsuri disciplinare.

(3) La terminarea investigaţiei se va comunica părţilor implicate rezultatul anchetei.

(4) Orice fel de represalii, în urma unei plângeri de hărţuire sexuală, atât împotriva reclamantului, cât şi împotriva oricărei persoane care ajută la investigarea cazului, vor fi considerate acte discriminatoare și vor fi sancţionate conform dispoziţiilor legale în vigoare.

(5) Hărţuirea sexuală constituie și infracţiune.

(6) Potrivit dispoziţiilor art.203 indice 1 din Codul Penal, cu modificările ulterioare, hărţuirea unei persoane prin ameninţare sau constrângere, în scopul de a obţine satisfacţii de natură sexuală, de către o persoană care abuzează de autoritatea sau influenţa pe care i-o conferă funcţia îndeplinită la locul de muncă se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

Art.21.–(1) Angajaţii au obligaţia să facă eforturi în vederea promovării unui climat normal de muncă în unitate, cu respectarea prevederilor legii, a contractelor colective de muncă, a regulamentului intern, precum și a drepturilor și intereselor tuturor salariaţilor.

(2) Pentru crearea și menţinerea unui mediu de lucru care să încurajeze respectarea demnităţii fiecărei persoane, pot fi derulate proceduri de soluţionare pe cale amiabilă a plângerilor individuale ale salariaţilor, inclusiv a celor privind cazurile de violenţă sau hărţuire sexuală, în completarea celor prevăzute de lege.

Art.22.Durata timpului de lucru este stabilită ca medie de 8 ore/zi și 40 de ore pe săptîmână în cadrul săptămânii de lucru de 5 zile, asigurându-se repaosul săptămânal în zilele de sâmbătă și duminică sau după caz și se aplică la tot personalul Inspectoratului Teritorial de Muncă [NumeJudet], indiferent de funcția ocupată.

Art.23.

(1) Programul zilnic de lucru începe la ora 8.00 și se termină la ora 16.30, cu excepția zilei de vineri când programul de lucru începe la 8.00 și se termină la 14.00, fiind stabilit de conducerea Inspectoratului în raport de prevederile legale în vigoare.

(2) Programul de lucru prevăzut la alin (1) este obligatoriu pentru personalul care îşi desfăşoară activitatea la sediul inspectoratului și la punctele teritoriale de lucru ale acestuia.

(3) Activitatea de control, efectuată de inspectorii de muncă se poate desfăşura și în afara orelor de program stabilite la alin (1), pe întreaga durată de activitate a agenţilor economici (inclusiv schimbul de noapte), în funcţie de specificul activităţii acestora și de natura controlului efectuat (campanie, tematic, sesizări etc.).

(4) Conducerea Inspectoratului Teritorial de Muncă [NumeJudet] are dreptul, respectând legislaţia în vigoare, să modifice programul de lucru în funcţie de necesităţile instituţiei fără a se impune modificarea Regulamentului Intern. Cu acordul salariatului sau la solicitarea acestuia, conducerea instituției poate stabili programe individualizate de muncă și numai în cazuri temeinic justificate.

(5) Durata maximă a timpului de lucru zilnic stabilit potrivit art.22 nu va putea depăși 12 ore.

Art.24.

  • Orele suplimentare pot fi efectuate de personalul inspectoratului, în cazurile și condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare, pe bază de referat, care se întocmește anterior prestării activității de conducătorul compartimentului și se aprobă de Inspectorul șef.
  • Evidența orelor suplimentare se aprobă de Inspectorul șef și se transmite Compartimentului de Resurse Umane, în prima zi lucrătoare a lunii următoare celei pentru care a fost întocmită, până la orele 12.00.
  • Conducătorii compartimentelor au obligația de a ține evidența orelor suplimentare prestate și vor răspunde pentru respectarea numărului de ore suplimentare prevăzut de legislația în vigoare pentru funcții publice/personal contractual.

Art.25.

(1) Evidența prezenței la serviciu se ține pe fiecare punct de lucru în parte, fie pe baza condicii de prezență existentă la fiecare etaj al instituției, în care personalul va semna zilnic, la începutul și sfârşitul programului de lucru, fie direct pe baza foii colective de prezență întocmită de conducătorul sau coordonatorul locului de muncă unde se consemnează numărul orelor lucrate zilnic, precum și numărul orelor nelucrate.

(2) În condica de prezență, respectiv în foaia colectivă de prezență se vor nota, de către conducătorii sau coordonatorii locurilor de muncă, întârzierile și lipsurile de la program, cu specificarea dacă acestea sunt sau nu motivate cât și programele individualizate de muncă.

(4) În cazul în care întârzierea sau absența s-a datorat unei situaţii neprevăzute sau a unor motive independente de voinţa angajatului (boală, accident, etc.) salariatul are obligaţia de a informa de îndată superiorul ierarhic, repectiv responsabilul cu coordonarea compartimentului/biroului/ serviciului.

(5) Toate deplasările/delegările personalului cu atribuții de control se vor efectua numai în baza ordinului de deplasare/delegare care se înregistrează în registrul unic de evidență a ordinelor de deplasare/delegare, anterior plecării persoanei în deplasare/delegație.

Art.26.

(1) Situaţia prezentei la serviciu se întocmeşte lunar de către conducătorii compartimentelor pe fișe colective de pontaj, în conformitate cu evidența activității prestate de personalul din subordine, se depune la Compartimentul Resurse Umane, care până la data de 02 ale lunii următoare o va centraliza și o va înainta spre aprobare inspectorului șef.

(2) După depunerea la Compartimentul Resurse Umane, situaţia prezentei poate fi modificată numai cu aprobarea inspectorului șef.

(3) Înscrierile de date false în condica de prezență sau în foile colective de prezență care sunt de natură să aducă prejudiciu patrimoniului instituției prin efectuarea unor cheltuieli ce nu pot fi justificate, constituie o abatere disciplinară și va fi sancţionată conform prevederilor prezentului regulament.

Art.27.

(1) Organizarea serviciului de permanență la instituţie se stabileşte cu aprobarea inspectorului șef.

(2) Orele efectuate de persoanele încadrate în muncă în scopul asigurării permanenței pe instituţie în condiţiile legii, se compensează prin acordare de timp liber corespunzător în următoarele 30 zile după efectuarea acestora.

Art.28.

(1) Personalul inspectoratului poate fi învoit să lipsească de la serviciu în interes personal un număr de maxim 4 ore în cursul unei zile, pe bază de bilet de voie aprobat de inspectorul șef.

(2) Biletul de voie se întocmeşte de Compartimentul Resurse Umane și va cuprinde menţiunea că angajatul pleacă în interes personal motivat, data, ora când începe învoirea și durata acesteia.

(3) Compartimentul Resurse Umane va ține evidența învoirilor efectuate lunar de fiecare persoană în parte și va scădea durata acestora din programul normal de lucru cu reducerea corespunzătoare a drepturilor salariale.

Art.29.

Inspectorul șef poate acorda, potrivit legii, concedii suplimentare pentru evenimente familiale deosebite, pentru studii și concedii fără plată la cererea celor interesaţi, potrivit legislației.

Art.30.

(1) Programarea concediilor de odihnă se face la sfârşitul fiecărui an pentru anul viitor. Propunerile de programare a concediilor se fac de conducerea fiecărui compartiment și se aprobă de Inspectorul șef.

(2) Ordinea efectuării concediilor de odihnă va fi stabilită eşalonat în tot cursul anului, ţinându-se seama de buna desfăşurare a activităţii, dar și de interesele personalului.

Art.31.

Compartimentul Resurse Umane ține evidența întârzierilor, învoirilor, a concediilor de boală, de studii și fără plată și, separat, a concediilor de odihnă.

Art.32.

(1) Accesul în sediul instituţiei a personalului se face în baza legitimaţiilor de serviciu, a celor de control vizate la zi sau a cărții de identitate.

(2) Ieşirea personalului din instituţie, în timpul programului de lucru, este permisă după cum urmează:

  • conducătorii compartimentelor, pe baza legitimaţiei, cu aprobarea Inspectorului șef;
  • personalul de execuţie, pe baza ordinelor de serviciu sau a biletelor de voie;
  • persoanele care efectuează deplasări în interes de serviciu, pe baza ordinului de deplasare;

(3) La ieşirea din instituţie, biletele de voie se predau la registratură aceasta având obligaţia să le păstreze până la terminarea programului și să înregistreze pe ele ora întoarcerii angajatului, după care le va preda Compartimentului Resurse Umane.

Art.33.

Intrarea în instituţie a persoanelor care nu sunt salariaţi ai inspectoratului, se face după cum urmează:

  • agenții economici aflaţi în evidenta ITM [NumeJudet] pentru îndeplinirea obligaţiei de depunere de acte, cereri, ridicări documente etc., zilnic la ghişeele de relaţii cu publicul între orele 8.30 și 14.00.
  • persoanele fizice pentru depunere de cereri, sesizări, reclamaţii etc., de luni până joi între orele 8.30–16.30, vineri între orele 8.30–14.00.
  • persoanele fizice sau reprezentanţii persoanelor juridice care solicită îndrumare zilnic între orele 8.00–16.30 cu exceția zilei de marți când programul este între orele 8.00–18.30.

Art.34.

Programul de audiență al conducerii Inspectoratului Teritorial de Muncă [NumeJudet] se asigură astfel:

  • Inspector șef: marţi între orele: 9.00–14.00
  • Inspector șef-adjunct RM: joi între orele 9.00–14.00
  • Inspector șef-adjunct SSM: miercuri între orele 9.00–14.00
  • Șef serviciu control RM: vineri între orele 9.00–14.00
  • Șef serviciu control SSM: luni între orele 9.00–14.00.

Art.35.

(1) Programul de lucru cu publicul precum și programul de audiențe vor fi aduse la cunoştinţă agenţilor economici și persoanelor fizice prin afişare și va fi respectat întocmai de personalul Inspectoratului.

(2) Primirea sau eliberarea de documente de la sau către angajatori sau salariaţi în afara programului de lucru cu publicul, fără aprobarea Inspectorului șef constituie abatere disciplinară și se sancţionează conform prevederilor prezentului regulament.

Art.36.

Conducerea fiecărui compartiment va organiza controlul zilnic, la sfârşitul programului, a modului în care personalul respectă obligaţiile pe care le au în ceea ce priveşte închiderea ferestrelor, aparatelor de climatizare și a calculatoarelor, încuierea birourilor, dulapurilor și fişetelor, precum și stingerea luminilor, etc.

2.NORME GENERALE DE CONDUITĂ PROFESIONALĂ A FUNCȚIONARILOR PUBILCI ȘI A SALARIAȚILOR DIN CADRUL ITM [NumeJudet]

Art.37.

(1) Funcţionarii publici și salariaţii ITM [NumeJudet] au obligaţia de a asigura un serviciu public de calitate în beneficiul cetăţenilor, prin participarea activă la luarea deciziilor și la transpunerea lor în practică, în scopul realizării competențelor instituţiei publice, în limitele atribuţiilor stabilite prin fişa postului.

(2) În exercitarea funcţiei publice, precum și a atribuţiilor de serviciu, funcţionarii publici și salariaţii ITM [NumeJudet] au obligaţia de a avea un comportament profesionist, precum și de a asigura, în condiţiile legii, transparența administrativă, pentru a câştiga și a menţine încrederea publicului în integritatea, imparţialitatea și eficacitatea autorităţilor și instituţiilor publice.

Art.38.

(1) Funcţionarii publici și salariaţii ITM [NumeJudet] au obligaţia ca, prin actele și faptele lor, să respecte Constituţia, legile țării și să acţioneze pentru punerea în aplicare a dispoziţiilor legale, în conformitate cu atribuţiile care le revin, cu respectarea eticii profesionale.

(2) Funcţionarii publici și salariaţii ITM [NumeJudet] trebuie să se conformeze dispoziţiilor legale privind restrângerea exerciţiului unor drepturi, datorată naturii funcţiilor deţinute.

Art.39.

(1) Funcţionarii publici și salariaţii ITM [NumeJudet] au obligaţia de a apăra în mod loial prestigiul ITM [NumeJudet], precum și de a se abţine de la orice act ori fapt care poate produce prejudicii imaginii sau intereselor legale ale acestei instituţii publice.

(2) Funcţionarilor publici și salariaţilor ITM [NumeJudet] le este interzis:

a) să exprime în public aprecieri neconforme cu realitatea în legătură cu activitatea ITM [NumeJudet], cu politicile și strategiile acesteia ori cu proiectele de acte cu caracter normativ sau individual;

b) să facă aprecieri neautorizate în legătură cu litigiile aflate în curs de soluţionare și în care ITM [NumeJudet] are calitatea de parte;

c) să dezvăluie informaţii care nu au caracter public, în alte condiţii decât cele prevăzute de lege, dacă nu sunt abilitaţi în acest sens;

d) să dezvăluie informaţiile la care au acces în exercitarea funcţiei publice, ori in îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, dacă această dezvăluire este de natură să atragă avantaje necuvenite ori să prejudicieze imaginea sau drepturile instituţiei ori ale unor funcţionari publici sau angajaţi contractual, precum și ale persoanelor fizice sau juridice;

e) să acorde asistență și consultanță persoanelor fizice sau juridice în vederea promovării de acţiuni juridice ori de altă natură împotriva statului sau ITM [NumeJudet].

(3) Prevederile alin.(2), lit.a)-d) se aplică și după încetarea raportului de serviciu, pentru o perioadă de 2 ani, dacă dispoziţiile din legi speciale nu prevăd alte termene.

(4) Dezvăluirea informaţiilor care nu au caracter public sau remiterea documentelor care conţin asemenea informaţii, la solicitarea reprezentanţilor unei alte autorităţi ori instituţii publice, este permisă numai cu acordul conducătorului ITM [NumeJudet].

(5) Prevederile prezentului subcapitol al Regulamentului de Ordine Interioara nu pot fi interpretate ca o derogare de la obligaţia legală a funcţionarilor publici şi a personalului contractual de a furniza informaţii de interes public celor interesaţi, în condiţiile legii.

Art.40.

(1) În îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, funcţionarii publici au obligaţia de a respecta demnitatea funcţiei publice deţinute, corelând libertatea dialogului cu promovarea intereselor ITM [NumeJudet].

(2) În activitatea lor, funcţionarii publici și salariaţii ITM [NumeJudet] au obligaţia de a respecta libertatea opiniilor și de a nu se lăsa influenţaţi de considerente personale sau de popularitate. În exprimarea opiniilor, funcţionarii publici și salariaţii ITM [NumeJudet] trebuie să aibă o atitudine conciliantă și să evite generarea conflictelor datorate schimbului de păreri.

Art.41.

(1) Relaţiile cu mijloacele de informare în masă se asigură de către funcţionarii publici desemnaţi în acest sens de conducătorul autorităţii sau instituţiei publice, în condiţiile legii.
(2) Funcţionarii publici sau salariaţii ITM [NumeJudet] desemnaţi să participe la activităţi sau dezbateri publice, în calitate oficială, trebuie să respecte limitele mandatului de reprezentare încredinţat de conducătorul ITM [NumeJudet].
(3) În cazul în care nu sunt desemnaţi în acest sens, funcţionarii publici sau salariaţii ITM [NumeJudet] pot participa la activităţi sau dezbateri publice, având obligaţia de a face cunoscut faptul că opinia exprimată nu reprezintă punctul de vedere oficial al ITM [NumeJudet].

Art.42.

În exercitarea funcţiei publice, funcţionarilor publici le este interzis:

a) să participe la colectarea de fonduri pentru activitatea partidelor politice;

b) să furnizeze sprijin logistic candidaţilor la funcţii de demnitate publică;

c) să colaboreze, atât în cadrul relaţiilor de serviciu, cât şi în afară acestora, cu persoanele fizice sau juridice care fac donaţii ori sponsorizări partidelor politice;

d) să afişeze, în cadrul ITM [NumeJudet], însemne ori obiecte inscripţionate cu sigla sau denumirea partidelor politice ori a candidaţilor acestora.

Art.43.

În considerarea funcţiei publice deţinute, funcţionarilor publici le este interzis să permită utilizarea numelui sau imaginii proprii în acţiuni publicitare pentru promovarea unei activităţi comerciale, precum și în scopuri electorale.

Art.44.

(1) În relaţiile cu personalul ITM [NumeJudet], precum și cu persoanele fizice sau juridice, funcţionarii publici și personalul contractual sunt obligaţi să aibă un comportament bazat pe respect, bună-credinţă, corectitudine și amabilitate.

(2) Funcţionarii publici și personalul contractual au obligaţia de a nu aduce atingere onoarei, reputaţiei și demnităţii persoanelor din cadrul ITM [NumeJudet], precum și persoanelor cu care intră în legătură în exercitarea funcţiei publice, prin:

a) întrebuinţarea unor expresii jignitoare;

b) dezvăluirea unor aspecte ale vieţii private;

c) formularea unor sesizări sau plângeri calomnioase.

(3) Funcţionarii publici și salariaţii ITM [NumeJudet] trebuie să adopte o atitudine imparţială și justificată pentru rezolvarea clară și eficientă a problemelor cetăţenilor. Aceştia au obligaţia să respecte principiul egalităţii cetăţenilor în fata legii și a autorităţilor publice, prin:

a) promovarea unor soluţii similare sau identice raportate la aceeaşi categorie de situaţii de fapt;

b) eliminarea oricărei forme de discriminare bazate pe aspecte privind naţionalitatea, convingerile religioase și politice, starea materială, sănătatea, vârsta, sexul sau alte aspecte.

(4) Pentru realizarea unor raporturi sociale și profesionale care să asigure demnitatea persoanelor, eficiența activităţii, precum și creşterea calităţii serviciului public, se recomandă respectarea normelor de conduită prevăzute la alin.(1)-(3) și de către celelalte subiecte ale acestor raporturi.

Art.45.

(1) Funcţionarii publici sau salariaţii ITM [NumeJudet], care reprezintă instituţia publică în cadrul unor organizaţii internaţionale, instituţii de învăţământ, conferinţe, seminarii și alte activităţi cu caracter internaţional au obligaţia să promoveze o imagine favorabilă tării și ITM [NumeJudet].

(2) În relaţiile cu reprezentanţii altor state, acestora le este interzis să exprime opinii personale privind aspecte naţionale sau dispute internaţionale.

(3) În deplasările externe, aceştia sunt obligaţi să aibă o conduită corespunzătoare regulilor de protocol și le este interzisă încălcarea legilor și obiceiurilor tării gazdă.

Art.46.

Funcţionarii publici și salariaţii ITM [NumeJudet] nu trebuie să solicite ori să accepte cadouri, servicii, favoruri, invitaţii sau orice alt avantaj, care le sunt destinate personal, familiei, părinţilor, prietenilor ori persoanelor cu care au avut relaţii de afaceri sau de natură politică, care le pot influența imparţialitatea în exercitarea funcţiilor publice deţinute sau atribuţiilor de serviciu, ori pot constitui o recompensă în raport cu acestea.

Art.47.

(1) În procesul de luare a deciziilor, funcţionarii publici și salariaţii ITM [NumeJudet] au obligaţia să acţioneze conform prevederilor legale și să îşi exercite capacitatea de apreciere în mod fundamentat și imparţial.

(2) Funcţionarilor publici și salariaţilor ITM [NumeJudet] le este interzis să promită luarea unei decizii de către instituţia publică, de către alţi funcţionari publici, precum și îndeplinirea atribuţiilor în mod privilegiat.

Art.48.

(1) În exercitarea atribuţiilor specifice funcţiilor publice de conducere, funcţionarii publici sau personalul contractual au obligaţia să asigure egalitatea de şanse și tratament cu privire la dezvoltarea carierei în funcţia publică pentru funcţionarii publici din subordine.

(2) Funcţionarii publici de conducere şi personalul contractual de conducere au obligaţia să examineze și să aplice cu obiectivitate criteriile de evaluare a competenței profesionale pentru personalul din subordine, atunci când propun ori aprobă avansări, promovări, transferuri, numiri sau eliberări din funcţii ori acordarea de stimulente materiale sau morale, excluzând orice formă de favoritism ori discriminare.

(3) Se interzice funcţionarilor publici de conducere şi personalului contractual de conducere să favorizeze sau să defavorizeze accesul ori promovarea în funcţia publică pe criterii discriminatorii, de rudenie, afinitate sau alte criterii neconforme cu următoarele principii:

a) supremaţia Constituţiei și a legii, principiu conform căruia funcţionarii publici au îndatorirea de a respecta Constituţia și legile țării;

b) prioritatea interesului public, principiu conform căruia funcţionarii publici au îndatorirea de a considera interesul public mai presus decât interesul personal, în exercitarea funcţiei publice;

c) asigurarea egalităţii de tratament a cetăţenilor în fața autorităţilor și instituţiilor publice, principiu conform căruia funcţionarii publici au îndatorirea de a aplica acelaşi regim juridic în situaţii identice sau similare;

d) profesionalismul, principiu conform căruia funcţionarii publici au obligaţia de a îndeplini atribuţiile de serviciu cu responsabilitate, competentă, eficientă, corectitudine și conştiinciozitate;

e) imparţialitatea și independenta, principiu conform căruia funcţionarii publici sunt obligaţi să aibă o atitudine obiectivă, neutră fată de orice interes politic, economic, religios sau de altă natură, în exercitarea funcţiei publice;

f) integritatea morală, principiu conform căruia funcţionarilor publici le este interzis să solicite sau să accepte, direct ori indirect, pentru ei sau pentru alţii, vreun avantaj ori beneficiu în considerarea funcţiei publice pe care o deţin sau să abuzeze în vreun fel de această funcţie;

g) libertatea gândirii și a exprimării, principiu conform căruia funcţionarii publici pot să-si exprime și să-si fundamenteze opiniile, cu respectarea ordinii de drept și a bunelor moravuri;

h) cinstea și corectitudinea, principiu conform căruia în exercitarea funcţiei publice și în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu funcţionarii publici trebuie să fie de bună-credinţă;

i) deschiderea și transparența, principiu conform căruia activităţile desfăşurate de funcţionarii publici în exercitarea funcţiei lor sunt publice și pot fi supuse monitorizării cetăţenilor;

Art.49.

(1) Este interzisă folosirea de către funcţionarii publici și salariaţii ITM [NumeJudet], în alte scopuri decât cele prevăzute de lege, a prerogativelor funcţiei deţinute.

(2) Prin activitatea de luare a deciziilor, de consiliere, de elaborare a proiectelor de acte normative, de evaluare sau de participare la anchete ori acţiuni de control, funcţionarilor publici și salariaţilor ITM [NumeJudet] le este interzisă urmărirea obţinerii de foloase sau avantaje în interes personal ori producerea de prejudicii materiale sau morale altor persoane.

(3) Funcţionarilor publici și salariaţilor ITM [NumeJudet] le este interzis să folosească poziţia oficială pe care o deţin sau relaţiile pe care le-au stabilit în exercitarea funcţiei publice, iar salariaţilor ITM [NumeJudet] calitatea acestora, pentru a influenta anchetele interne ori externe sau pentru a determina luarea unei anumite măsuri.

(4) Funcţionarilor publici și salariaţilor ITM [NumeJudet] le este interzis să impună altor funcţionari publici sau salariaţilor ITM [NumeJudet], să se înscrie în organizaţii sau asociaţii, indiferent de natura acestora, ori să le sugereze acest lucru, promiţându-le acordarea unor avantaje materiale sau profesionale.

Art.50.

(1) Funcţionarii publici și salariaţii ITM [NumeJudet] sunt obligaţi să asigure ocrotirea proprietăţii publice și private a statului și a unităţilor administrativ-teritoriale, să evite producerea oricărui prejudiciu, acţionând în orice situaţie ca un bun proprietar.

(2) Funcţionarii publici și salariaţii ITM [NumeJudet] au obligaţia să folosească timpul de lucru, precum și bunurile aparţinând instituţiei publice, numai pentru desfăşurarea activităţilor aferente funcţiei publice deţinute ori atribuţiilor de serviciu stabilite.

(3) Funcţionarii publici trebuie să propună și să asigure, potrivit atribuţiilor care le revin, folosirea utilă și eficientă a banilor publici, în conformitate cu prevederile legale.

(4) Funcţionarilor publici și salariaţilor ITM [NumeJudet], care desfăşoară activităţi publicistice în interes personal sau activităţi didactice le este interzis să folosească timpul de lucru ori logistica autorităţii sau a instituţiei publice pentru realizarea acestora.

Art.51.

(1) Orice funcţionar public sau salariat al ITM [NumeJudet] poate achiziţiona un bun aflat în proprietatea privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, supus vânzării în condiţiile legii, cu excepţia următoarelor cazuri:

a) când a luat cunoştinţă, în cursul sau ca urmare a îndeplinirii atribuţiilor de serviciu, despre valoarea ori calitatea bunurilor care urmează să fie vândute;

b) când a participat, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, la organizarea vânzării bunului respectiv;

c) când poate influenta operaţiunile de vânzare sau când a obţinut informaţii la care persoanele interesate de cumpărarea bunului nu au avut acces ;

(2) Dispoziţiile alin.(1) se aplică în mod corespunzător și în cazul concesionării sau închirierii unui bun aflat în proprietatea publică ori privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale.

(3) Funcţionarilor publici sau salariaţilor ITM [NumeJudet] le este interzisă furnizarea informaţiilor referitoare la bunurile proprietate publică sau privată a statului ori a unităţilor administrativ-teritoriale, supuse operaţiunilor de vânzare, concesionare sau închiriere, în alte condiţii decât cele prevăzute de lege.

4) Prevederile alin.(1)-(3) se aplică în mod corespunzător şi în cazul realizării tranzacţiilor prin interpus sau în situaţia conflictului de interese.

Art.52.

Drepturile, obligaţiile şi interdicţiile prevăzute în prezentul capitol, se aplica deopotrivă și salariaţilor ITM [NumeJudet].

3.OBLIGATIILE CONDUCERII ITM [NumeJudet]

Art.53.Conducerea Inspectoratului Teritorial de Muncă [NumeJudet], are datoria să ia toate măsurile pentru asigurarea condiţiilor corespunzătoare desfăşurării activităţii instituţiei.

Art.54.

(1) Conducerea inspectoratului asigură buna organizare a întregii activităţi, în vederea realizării obiectivelor și atribuţiilor stabilite conform actelor normative, având dreptul să stabilească normele de disciplina muncii, obligaţiile personalului precum și răspunderea acestuia pentru încălcarea atribuţiilor de serviciu.

(2) Conducerea ITM [NumeJudet] are următoarele obligaţii:

a) asigurarea desfăşurării activităţii în cadrul inspectoratului în condiţii de securitate, sănătate și igienă, astfel încât să ocrotească sănătatea și integritatea fizică și psihică a personalului;

b) asigurarea spaţiului, dotărilor și mijloacelor necesare desfăşurării activităţii pentru fiecare persoană în parte;

c) asigurarea stabilităţii în muncă a personalului inspectoratului, raportul de serviciu sau contractul individual de muncă, după caz, neputând să înceteze decât în cazurile prevăzute de lege și respectând întocmai procedurile legale.

d) să nu permită orice discriminare între personalului inspectoratului, pe criterii politice, sindicale, religioase, etnice, de sex, stare materială, origine socială sau orice altă natură;

e) să organizeze timpul de muncă în raport de specific, de necesităţi, de asigurarea funcţionalităţii instituţiei și de respectarea duratei normale a timpului de lucru si de odihnă;

f) să asigure respectarea reglementărilor legale cu privire la timpul de lucru și de odihnă precum și la orice alte drepturi legale cuvenite personalului;

g) să asigure, cu prioritate, plata lunară a drepturilor băneşti cuvenite personalului, în cuantumurile, la termenele și în condiţiile prevăzute de dispoziţiile legale în vigoare;

h) să asigure protecţia personalului împotriva ameninţărilor, violentelor, faptelor de ultraj, cărora le-ar putea fi victimă acesta în exercitarea atribuţiilor;

i) să permită personalului să-si exercite în condiţiile legii, dreptul la asociere sindicală sau în organizaţii profesionale, având ca scop reprezentarea intereselor proprii, promovarea pregătirii profesionale și protejarea statutului lor;

j) să asigure condiţiile necesare perfecţionării pregătirii profesionale ale salariaţilor, promovarea lor în raport cu pregătirea și rezultatele obţinute;

k) să elibereze la solicitarea funcţionarului sau salariatului un document care să ateste activitatea desfăşurată, vechimea în muncă, în funcţie publică, în specialitate după caz;

l) să asigure supravegherea medicală a personalului conform prevederilor legislaţiei în vigoare;

m) să asigure drepturile referitoare la protecţia maternităţii la locul de muncă în conformitate cu legislaţia specială;

n) orice alte drepturi și obligații stabilite în Regulamentul de Organizare și Funcționare aprobat, sau, după caz, care rezultă din lege.

4.DREPTURILE ȘI OBLIGATIILE SALARIAȚILOR

Art.55.Personalul Inspectoratului Teritorial de Muncă are următoarele drepturi:

a) să i se asigure stabilitate în muncă, raportul de serviciu sau de muncă, neputând să înceteze sau să fie modificat decât în cazurile prevăzute de lege;

b) să beneficieze de condiţii corespunzătoare de muncă, de protecţia muncii, de indemnizaţie de asigurări sociale în cazul pierderii temporare a capacităţii de muncă, de pensie și de alte drepturi de asigurări sociale prevăzute de lege;

c) să primească pentru activitatea depusă drepturile salariale stabilite potrivit legii, în raport cu pregătirea profesională, activitatea depusă și importanța acesteia;

d) să se asocieze în condiţiile legii, în sindicate sau organizaţii profesionale având ca scop reprezentarea intereselor profesionale, promovarea pregătirii profesionale;

e) să-si exercite în condiţiile legii, dreptul la grevă;

f) să li se asigure repaus săptămânal și concediu de odihnă anual plătit, în condiţiile legii;

g) să beneficieze de concediu de studii sau fără plată, în condiţiile legii;

h) să primească sprijin și înlesniri pentru îmbunătăţirea pregătirii profesionale;

i) să beneficieze de egalitate de şanse și tratament conform legii;

j) alte drepturi prevăzute în actele normative în vigoare și aplicabile categoriei de personal;

Art.56.

(1) Personalul Inspectoratului Teritorial de Muncă [NumeJudet] are obligaţia de a respecta ordinea și disciplina la locul de muncă, de a îndeplini toate sarcinile de serviciu ce îi revin potrivit fișei postului, contractului individual de muncă și dispoziţiilor date de şefii ierarhici superiori;

(2) Principalele obligaţii ale funcţionarilor publici și salariaţilor din cadrul inspectoratului sunt:

  • să-si îndeplinească cu profesionalism, imparţialitate și în conformitate cu legea îndatoririle de serviciu;
  • să se abţină de la orice faptă care ar putea să aducă prejudicii activităţii Inspectoratului Teritorial de Muncă [NumeJudet];
  • să respecte normele de conduită profesională și civică prevăzute de lege;
  • să respecte programul de lucru stabilit și să folosească cu eficiență timpul de muncă.
  • să respecte ordinea și disciplina la locul de muncă, să manifeste colegialitate și toleranță în relaţii cu colegii de serviciu;
  • să execute întocmai și la timp obligaţiile de serviciu ce le revin și să cunoască bine lucrările ce le au de executat;
  • să păstreze secretul de serviciu și confidenţialitate, în legătură cu faptele, informaţiile sau documentele de care iau cunoştinţă în exercitarea atribuţiilor de serviciu;
  • să se prezinte la serviciu în stare corespunzătoare îndeplinirii în bune condiţii a sarcinilor ce le revin;
  • să-si perfecţioneze pregătirea profesională, să participe nemijlocit la şedinţele profesionale sau cursurile organizate de inspectorat în acest scop;
  • să respecte normele de protecţie a muncii și de prevenire a incendiilor sau a oricăror altor situaţii care ar putea pune în primejdie clădirile, viața și integritatea corporală a sa sau a altor persoane;
  • să furnizeze publicului, în cadrul serviciului informaţiile cerute și îndrumările necesare rezolvării solicitărilor, să nu primească direct cereri a căror rezolvare intră în competenta lor, să nu intervină pentru rezolvarea acestor cereri ori să nu fie mandatarii unor persoane în ce priveşte efectuarea unor acte în legătură cu atribuţiile lor de serviciu;
  • să respecte regulile de acces în instituţie, să ia măsuri de îndepărtare a oricăror persoane, dacă prezența acestora ar putea provoca pericol pentru siguranţa sau funcţionarea normală a instituţiei;
  • în cazuri de forţă majoră, au obligaţia să cunoască, să participe și să asigure realizarea măsurilor de protecţie civilă cuprinse în Regulamentul de organizare a normelor de protecţie civilă;
  • să înştiinţeze șeful ierarhic superior de îndată ce au luat cunoştinţă de existența unor greutăţi sau lipsuri;
  • să cunoască conţinutul actelor normative, regulamentelor și al oricăror altor dispoziţii cu caracter normativ în legătură cu atribuţiile și sarcinile de serviciu precum și a dispoziţiilor conducerii M.M.S.S.F.,a A.N.C.si a Inspecţiei Muncii, referitoare la activitatea desfăşurată, conformându-se acestora întocmai;
  • să se abţină în exercitarea atribuţiilor ce îi revin de la exprimarea sau manifestarea publică a convingerilor lor politice, să nu favorizeze vreun partid politic și să nu participe la activităţi politice în timpul programului de lucru;
  • să respecte întocmai regimul juridic al conflictului de interese și al incompatibilităţilor stabilite de lege;
  • să prezinte și să îşi actualizeze declaraţia de avere potrivit legii;
  • să rezolve în termenele stabilite de către superiorii ierarhici, lucrările repartizate;
  • să nu aibă interes material sau de orice altă natură cu angajatorii în exercitarea atribuţiilor;
  • să nu introducă, distribuie și să nu consume băuturi alcoolice sau substanţe halucinogene în inspectorat.
  • să nu efectueze acte de comerţ în incinta inspectoratului;
  • să respecte întocmai prevederile legale privind circuitul documentelor în instituţie;
  • alte obligații prevăzute în actele normative în vigoare și aplicabile categoriei de personal;

 

CAPITOLUL III.NORME DE IGIENĂ ȘI DE SECURITATEA MUNCII

Art.57.

(1) Fiecare salariat are obligaţia să asigure aplicarea măsurilor referitoare la securitatea și sănătatea sa în muncă, precum și a celorlalţi salariaţi.

(2) Pentru desfăşurarea activităţii în condiţii de securitate și sănătate, personalul are următoarele obligaţii:

a) să îşi însuşească și să respecte normele și instrucţiunile de protecţia muncii și măsurile de aplicare a acestora;

b) să desfăşoare activitatea în aşa fel încât să nu se expună la pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională, atât persoana proprie cât și a colegilor;

c) să aducă la cunoştinţă conducătorilor orice defecţiune tehnică sau altă situaţie care constituie un pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională;

d) să utilizeze corect echipamentele tehnice din dotarea instituţiei;

e) să nu procedeze la deconectarea, schimbarea sau mutarea arbitrară a dispozitivelor de securitate a echipamentelor tehnice;

(3) Pentru desfăşurarea activităţii în condiţii de securitate și sănătate, conducerea are următoarele obligaţii:

a) să asigure și să controleze cunoaşterea și aplicarea de către toţi angajaţii a prevederilor legale în domeniul protecţiei muncii;

b) să asigure cercetarea și evidența accidentelor de muncă și a accidentelor uşoare suferite de personalul inspectoratului;

c) să asigure materialele igienico-sanitare specifice activităţii desfăşurate;

Art.58.

(1) În caz de evenimente deosebite, de accidente la locul de muncă, fiecare salariat va informa de urgentă conducătorul compartimentului din care acesta face parte.

(2) Toate accidentele survenite în timpul serviciului mai ales cele cu consecinţe grave, vor fi imediat aduse la cunoştinţa conducerii.

(3) Aceleaşi reguli vor fi respectate și în cazul accidentelor survenite pe traseul domiciliu–loc de muncă și invers.

Art.59.

(1) Pentru a asigura securitatea la locul de muncă, salariaţii ITM [NumeJudet] au următoarele obligaţii:

a) salariaţii răspund pentru respectarea normelor de igienă și de tehnica securităţii muncii;

b) fumatul este permis numai în locurile special stabilite și semnalizate corespunzător, de către serviciul administrativ, fără a fi afectată buna desfăşurare a activităţii ITM;

c) se interzice în incinta instituţiei păstrarea, distribuirea sau vânzarea de substanţe sau medicamente al căror efect pot produce dereglări comportamentale;

d) se interzice introducerea, distribuirea sau înlesnirea introducerii băuturilor alcoolice în instituţie;

 

CAPITOLUL IV.DISCIPLINA MUNCII ȘI RĂSPUNDEREA DISCIPLINARĂ (SANCȚIUNI)

Art.60.

(1) Orice acţiune sau inacţiune, săvârşită cu vinovăţie de către personalul inspectoratului, prin care au fost încălcate îndatoririle de serviciu, normele de conduită profesională și civică prevăzute de lege, regulamentul de ordine interioară, contractul individual de muncă sau dispoziţiile legale ale conducătorilor ierarhici, constituie abatere disciplinată și se sancţionează conform prevederilor prezentului regulament.

(2) Constituie abatere disciplinară următoarele fapte:

a) întârzierea sistematică în efectuarea lucrărilor;

b) neglijenta repetată în rezolvarea lucrărilor;

c) desfăşurarea altor activităţi decât cele stabilite prin fișa postului în timpul orelor de program sau efectuarea de intervenţii pentru soluţionarea unor cereri în afara cadrului legal sau care nu intră în competența de soluţionare;

d) refuzul nejustificat de a îndeplini sarcinile și atribuţiile de serviciu;

e) solicitarea sau primirea de cadouri în scopul îndeplinirii sau neîndeplinirii atribuţiilor de serviciu, al furnizării unor informaţii sau facilitării unor servicii care să dăuneze activităţii instituţiei;

f) lipsa nemotivată de la serviciu sau întârzierea repetată de la serviciu;

g) părăsirea instituţiei în timpul orelor de program fără ordin de serviciu sau aprobarea şefilor ierarhici;

h) manifestări care aduc atingere prestigiului autorităţii sau instituţiei publice din care face parte;

i) exprimarea sau desfăşurarea, în calitate de salariat, în timpul programului de lucru, a unor opinii sau activităţi publice cu caracter politic;

j) încălcarea prevederilor legale referitoare la îndatoriri, incompatibilităţi, conflicte de interese și interdicţii stabilite prin lege;

k) orice alte fapte considerate abateri disciplinare prin prezentul regulament sau lege specială;

Art.61.

În raport cu gravitatea abaterii disciplinare comise, sancţiunile disciplinare ce se aplică personalului sunt:

a) mustrarea sau avertismentul scris;

b) diminuarea drepturilor salariale cu 5–20% pe o perioadă de până la 3 luni, pentru funcţiile publice;

c) suspendarea dreptului de avansare în grade de salarizare sau, după caz, de promovare în funcţie publică pe o perioadă de 1–3 ani.

d) suspendarea contractului de muncă pe o perioadă ce nu poate depăşi 10 zile lucrătoare;

e) trecerea corespunzătoare într-o funcţie publică inferioară pe o perioadă de până la 1 an și diminuarea corespunzătoare a salariului;

f) retrogradarea în funcţie cu acordarea salariului corespunzător funcţiei în care s-a dispus retrogradarea pe o perioadă ce nu poate depăşi 60 de zile.

g) reducerea salariului de bază pe o durată de 1–3 luni cu 5–10%, pentru personalul contractual;

h) destituirea din funcţia publică;

j) desfacerea disciplinară a contractului de muncă.

Art.62.

Constatarea, cercetarea, aplicarea și contestarea sancţiunilor disciplinare se face, potrivit prevederilor OUG nr.57/2019 cu modificările și completările ulterioare și ale HG 1344/2007-pentru funcţionarii publici, iar pentru personalul contractual-în conformitate cu prevederile Codului Muncii (L.53/2003).

Art.63.

Răspunderea materială, contravenţională și penală a personalului ITM [NumeJudet], survine conform legislaţiei în vigoare.

 

CAPITOLUL V.RECOMPENSE

Art.64.

Personalul ITM [NumeJudet] care îşi îndeplineşte la timp și în bune condiţii atribuţiile și sarcinile ce le revin și au o conduită ireproşabilă, pot fi recompensaţi în condiţiile prevăzute de lege.

Art.65.

Activitatea profesională a personalului contractual sau numit din cadrul ITM [NumeJudet], se apreciază anual conform legislaţiei în vigoare.

CAPITOLUL VI.PROTECŢIA PERSONALULUI DIN CADRUL ITM [NumeJudet] REFERITOARE LA ÎNCĂLCAREA UNOR LEGI

Art.66.

Personalul din cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncă [NumeJudet] (funcţionari publici, personal contractual sau alte categorii de personal) poate avertiza în interes public printr-o sesizare făcută cu bună credinţă cu privire la orice faptă care presupune o încălcare a legii, a deontologiei profesionale sau a principiilor bunei administrări, eficienţei, eficacităţii, economicităţii şi transparenţei.

Art.67.Avertizarea în interes public priveşte:

a) infracţiuni de corupţie, infracţiuni asimilate infracţiunilor de corupţie, infracţiuni în legătura directa cu infracţiunile de corupţie, infracţiunile de fals şi infracţiunile de serviciu sau în legătura cu serviciul;

b) infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene;

c) practici sau tratamente preferenţiale ori discriminatorii în exercitarea atribuţiilor autorităţilor şi instituţiilor publice centrale, administraţiei publice locale, aparatului Parlamentului, aparatului de lucru al Administraţiei Prezidenţiale, aparatului de lucru al Guvernului, autorităţilor administrative autonome, instituţiilor publice de cultura, educaţie, sănătate şi asistenta socială, companiilor naţionale, regiilor autonome de interes naţional şi local, precum şi societăţilor naţionale cu capital de stat şi persoanelor numite în consilii ştiinţifice şi consultative, comisii de specialitate şi în alte organe colegiale organizate în structura ori pe lângă autorităţile sau instituţiile publice;

d) încălcarea prevederilor privind incompatibilităţile şi conflictele de interese;

e) folosirea abuzivă a resurselor materiale sau umane;

f) partizanatul politic în exercitarea prerogativelor postului, cu excepţia persoanelor alese sau numite politic;

g) încălcări ale legii în privinţa accesului la informaţii şi a transparenţei decizionale;

h) încălcarea prevederilor legale privind achiziţiile publice şi finanţările nerambursabile;

i) incompetenta sau neglijenţa în serviciu;

j) evaluări neobiective ale personalului în procesul de recrutare, selectare, promovare, retrogradare şi eliberare din funcţie;

k) încălcări ale procedurilor administrative sau stabilirea unor proceduri interne cu nerespectarea legii;

l) emiterea de acte administrative sau de alta natura care servesc interese de grup sau clientelare;

m) administrarea defectuoasă sau frauduloasă a patrimoniului public şi privat al autorităţilor publice, instituţiilor publice şi al celorlalte unităţi prevăzute la lit.c;

n) încălcarea altor dispoziţii legale care impun respectarea principiului bunei administrări şi cel al ocrotirii interesului public.

Art.68.

Principiile care guvernează protecţia avertizării în interes public sunt următoarele:

a) principiul legalităţii, conform căruia autorităţile publice, instituţiile publice şi celelalte unităţi prevăzute mai sus au obligaţia de a respecta drepturile şi libertăţile cetăţenilor, normele procedurale, libera concurență şi tratamentul egal acordat beneficiarilor serviciilor publice, potrivit legii;

b) principiul supremaţiei interesului public, conform căruia, în înţelesul prezentei legi, ordinea de drept, integritatea, imparţialitatea şi eficienta autorităţilor publice şi instituţiilor publice, precum şi a celorlalte unităţi mai sus enumerate sunt ocrotite şi promovate de lege;

c) principiul responsabilităţii, conform căruia orice persoana care semnalează încălcări ale legii este datoare sa susţină reclamaţia cu date sau indicii privind fapta săvârşită;

d) principiul nesancţionării abuzive, conform căruia nu pot fi sancţionate persoanele care reclama ori sesizează încălcări ale legii, direct sau indirect, prin aplicarea unei sancţiuni inechitabile şi mai severe pentru alte abateri disciplinare. În cazul avertizării în interes public, nu sunt aplicabile normele deontologice sau profesionale de natura sa împiedice avertizarea în interes public;

e) principiul bunei administrări, conform căruia autorităţile publice, instituţiile publice şi celelalte unităţi prevăzute mai sus sunt datoare să îşi desfăşoare activitatea în realizarea interesului general, cu un grad ridicat de profesionalism, în condiţii de eficienta, eficacitate şi economicitate a folosirii resurselor;

f) principiul bunei conduite, conform căruia este ocrotit şi încurajat actul de avertizare în interes public cu privire la aspectele de integritate publică şi buna administrare, cu scopul de a spori capacitatea administrativă şi prestigiul autorităţilor publice, instituţiilor publice şi al celorlalte unităţi prevăzute mai sus;

g) principiul echilibrului, conform căruia nici o persoana nu se poate prevala de prevederile prezentei legi pentru a diminua sancţiunea administrativă sau disciplinară pentru o fapta a sa mai gravă;

h) principiul bunei-credinţe, conform căruia este ocrotită persoana încadrata într-o autoritate publica, instituţie publică sau în altă unitate bugetară dintre cele prevăzute, care a făcut o sesizare, convinsă fiind de realitatea stării de fapt sau ca fapta constituie o încălcare a legii.

Art.69.

Sesizarea privind încălcarea legii sau a normelor deontologice şi profesionale, poate fi făcută, alternativ sau cumulative de către:

a) şefului ierarhic al persoanei care a încălcat prevederile legale;

b) conducătorului autorităţii publice, instituţiei publice sau al unităţii bugetare din care face parte persoana care a încălcat prevederile legale, sau în care se semnalează practica ilegala, chiar dacă nu se poate identifica exact făptuitorul;

c) comisiilor de disciplină sau altor organisme similare din cadrul autorităţii publice, instituţiei publice sau al unităţilor menţionate mai sus, din care face parte persoana care a încălcat legea;

d) organelor judiciare;

e) organelor însărcinate cu constatarea şi cercetarea conflictelor de interese şi a incompatibilităţilor;

f) comisiilor parlamentare;

g) mass-media;

h) organizaţiilor profesionale, sindicale sau patronale;

i) organizaţiilor neguvernamentale.

Art.70.

În fața comisiei de disciplină sau a altor organe similare, cei care formulează o avertizare în interes public beneficiază de protecţie după cum urmează:

a) avertizorii în interes public beneficiază de prezumţia de bună-credinţă, până la proba contrară;

b) la cererea avertizorului cercetat disciplinar ca urmare a unui act de avertizare, comisiile de disciplină sau alte organisme similare din cadrul autorităţilor publice, instituţiilor publice sau al altor unităţi au obligaţia de a invita presa şi un reprezentant al sindicatului sau al asociaţiei profesionale. Anunţul se face prin comunicat pe pagina de Internet a autorităţii publice, instituţiei publice sau a unităţii bugetare, cu cel puţin 3 zile lucrătoare înaintea şedinţei, sub sancţiunea nulităţii raportului şi a sancţiunii disciplinare aplicate.

Art.71.

În situaţia în care cel reclamat prin avertizarea în interes public este şef ierarhic, direct sau indirect, ori are atribuţii de control, inspecţie şi evaluare a avertizorului, comisia de disciplină sau alt organism similar va asigura protecţia avertizorului, ascunzându-i identitatea.

Art.72.

În cazul avertizărilor în interes public, prevăzute la art.52 lit.a) şi b), se vor aplica din oficiu prevederile art.12 alin.(2) lit.a) din Legea nr.682/2002 privind protecţia martorilor.

 

CAPITOLUL VII.DISPOZIȚII FINALE

Art.73.

Prezentul regulament se completează cu prevederile legislaţiei în vigoare privind organizarea muncii, drepturile și obligaţiile pârtilor, igiena și securitatea muncii, disciplina muncii și răspunderea disciplinară, civilă și penală.

Art.74.

  • Salariații Inspectoratului Teritorial de Muncă [NumeJudet] au obligația de a respecta procedurile aplicabile, atât cele elaborate de inspectorat, cât și cele elaborate de Inspecția Muncii și comunicate inspectoratului.
  • Prezentul Regulament se completează de drept cu prevederile legale în vigoare, și, după caz, cu prevederile procedurilor aplicabile la nivelul ITM [NumeJudet]. În situația unui conflict între dispozițiile legale și prevederile din regulament, prioritate vor avea dispozițiile legale.
  • De asemenea prezentul regulament se completează de drept cu prevederile REGULAMENT nr.679 din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor) și cu alte reglementări în materie de protecția datelor cu caracter personal.
  • Regulamentul intern va fi afișat la sediul instituției, pe pagina de internet itm[NumeJudet].ro și va fi adus la cunoștința fiecărui salariat, pe bază de semnătură, prin grija conducătorului fiecărui compartiment în colaborare cu Compartimentul Resurse Umane.
  • Modificarea prezentului Regulament se va face cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare și va fi adusă la cunoștință prin procedura mai sus menționată.

 

CAPITOLUL VIII.MĂSURI SPECIALE IN CONTEXTUL PANDEMIEI COVID 19

Art.75.Obligațiile anagajtorului:

(1) Pe durata stării de alertă, pentru prevenirea răspândirii coronavirusului SARS-CoV-2 și pentru asigurarea desfășurării activității la locul de muncă în condiții de securitate și sănătate în muncă, toți angajatorii din sectorul public și din privat implementează următoarele măsuri:

a) reinstruiesc în domeniul securității și sănătății în muncă toți lucrătorii care au stat la domiciliu în perioada stării de urgență, șomaj tehnic, telemuncă, muncă la domiciliu etc. Reinstruirea trebuie să fie adaptată noilor riscuri reprezentate de infecția cu SARS-CoV-2 și se va desfășura în timpul programului normal de lucru al lucrătorilor;

b) reprezentanții lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securității și sănătății în muncă au dreptul la instruire corespunzătoare noului risc reprezentat de infecția cu SARS-CoV-2;

c) stabilesc activitățile care pot fi continuate și/sau adaptate, în funcție de specificul acestora și de resursele disponibile, și implementează măsurile necesare pentru reluarea și/sau menținerea activității, în condițiile respectării măsurilor de prevenire a răspândirii SARS-CoV-2, inclusiv pentru desfășurarea activității în regim de telemuncă sau muncă la domiciliu–care poate rămâne o prioritate;

d) identifică riscurile specifice condițiilor de contaminare epidemiologică și actualizează documentul de evaluare a riscurilor pentru securitatea și sănătatea angajaților la noile condiții de desfășurare a activității, în vederea luării măsurilor necesare pentru combaterea răspândirii SARS-CoV-2;

e) stabilesc consultări cu reprezentanții angajaților cu responsabilități specifice în domeniul securității și sănătății în muncă și, după caz, cu membrii Comitetului de securitate și sănătate în muncă;

f) afișează la intrare și în cele mai vizibile locuri din unitate regulile de conduită obligatorie pentru angajații și pentru toate persoanele care intră în spațiul organizat de angajator, cu privire la prevenirea îmbolnăvirilor cu coronavirusul SARS-CoV-2;

g) informează angajații, prioritar prin mijloace electronice, cu privire la riscurile de infectare și de răspândire a virusului, cu privire la măsurile de protecție și la regulile de distanțare socială care se aplică în cadrul unității, precum și cu privire la regulile pentru gestionarea situațiilor în care angajații sau alte persoane care au acces la locul de muncă prezintă simptome ale infectării cu coronavirului SARS-CoV-2;

h) informează angajații cu privire la precauțiunile universal valabile:

  • menținerea distanței sociale de minimum 1,5 metri în toate zonele publice;
  • menținerea igienei riguroase a mâinilor, cu apă și săpun, timp de cel puțin 20 de secunde sau cu dezinfectanți avizați, ori de câte ori este nevoie;
  • evitarea atingerii feței cu mâinile nespălate/ nedezinfectate;
  • menținerea igienei respirației: tuse și/sau strănut (în plica cotului sau în șervețel de unică folosință), rinoree (în șervețel de unică folosință). După utilizare, șervețelul de unică folosință va fi aruncat în recipientul de colectare a deșeurilor și se va efectua imediat igiena mâinilor;
  • limitarea contactului cu alte persoane la maximum 15 minute, la o distanță de minimum 1,5 m;

i) pot asigura echipamente individuale specifice de protecție împotriva răspândirii coronavirusului SARS CoV-2 (mască de protecție, mănuși) prin consultare cu responsabilul cu securitatea și sănătatea în muncă, în funcție de specificul activității;

j) se asigură că în sediul angajatorului furnizorii externi, companiile externe, subcontractanții, persoanele care intră în sediu/publicul/beneficiarii serviciilor prestate/clienții respectă măsurile de protecție stabilite de acesta;

k) asigură comunicarea permanentă cu medicul/serviciul de medicina muncii pentru a se monitoriza starea de sănătate a angajaților, astfel încât aceștia să poată beneficia de măsurile preventive profilactice care au fost prevăzute la nivel național pentru combaterea răspândirii coronavirusului SARS CoV-2;

l) pot individualiza programul de lucru al angajaților (cu deosebire al angajaților din grupurile vulnerabile) care desfășoară activitatea în spațiu închis, astfel încât să se reducă, pe cât posibil, în funcție de natura și specificul activităților desfășurate, contactul direct dintre aceștia, fără a afecta durata programului normal de lucru;

m) pot individualiza programul de lucru al angajaților astfel încât între aceștia să se asigure existența unui interval de minimum o oră la începerea și la terminarea programului de muncă, pe parcursul a minimum trei ore, în tranșe de minimum 20% din personal, fără a afecta durata programului normal de lucru, în cazul angajatorilor cu un număr mai mare de 50 de angajați care desfășoară activitatea în același spațiu de lucru. Măsura are în vedere inclusiv spațiile de lucru cu mai mult de 50 de angajați, indiferent dacă salariații aparțin unor angajatori diferiți, fără a afecta durata programului normal de lucru;

n) asigură culoare speciale de acces în incintă și de circulație pentru angajați, în vederea evitării aglomerației la locurile de muncă;

o) limitează accesul la zonele comune și asigură respectarea normelor de distanțare socială în aceste zone;p) stabilesc reguli pentru evitarea situațiilor accidentale de formare a unor grupuri spontane și nesecurizate de persoane în incinta instituției;

q) desemnează un responsabil pentru verificarea temperaturii tuturor persoanelor care intră în unitate/instituție;

r) asigură triajul observațional al angajaților prin verificarea temperaturii acestora la începerea programului de lucru și ori de câte ori este necesar pe parcursul programului;

s) amplasează dozatoare cu dezinfectant la intrarea în unitate, precum și în fiecare sector al locului de muncă;

t) interzic accesul în unitate al persoanelor care prezintă simptome de infectare cu coronavirusul SARS CoV-2;

u) întrerup orice contact între angajator/angajat/alte persoane aflate în incinta unității cu o persoană simptomatică;

v) aplică benzi de marcare a distanței recomandate (1,5 metri) în locurile de muncă în care se lucrează cu publicul, pentru persoanele care așteaptă la rând să intre în incintă, recomandând, în măsura în care condițiile meteorologice permit, ca persoanele care așteaptă la rând să rămână în afara clădirii, tot la o distanță de minimum 1,5 m;

w) dispun aerisirea birourilor minimum o dată de zi;x) dezinfectează balustradele, mânerele ușilor și ferestrelor din unitate, precum și alte zone intens folosite (minimum o dată pe săptămână și de câte ori este necesar);

y) dezinfectează cel puțin o dată pe săptămână și ori de câte ori este necesar spațiile comune și spațiile de lucru cu substanțe aprobate pentru combaterea SARS CoV-2; z) pot crea spații special amenajate pentru angajații care aparțin grupurilor vulnerabile (persoane cu boli cronice, persoane cu vârsta peste 65 de ani);

aa) asigură acordarea pauzelor de masă eșalonat, cu respectarea distanței de minimum 1,5 metri între lucrători;

ab) evită folosirea instalației de climatizare sau, dacă este necesar să o folosească, asigură nebulizarea și dezinfecția instalației de climatizare conform instrucțiunilor producătorului, în afara programului de lucru;

ac) asigură în permanență, la grupurile sanitare, vestiare și săli de mese, săpun și dezinfectant de mâini și montează postere cu modul corect de spălare a mâinilor;ad) amenajează spațiul de lucru astfel încât să se poată păstra distanța fizică între angajați, prin stabilirea unui număr fix de persoane care pot lucra în aceeași încăpere. Angajatorii pot monta, acolo unde este posibil, separatoare de plastic între birouri, în măsura în care birourile sunt apropiate;

ae) limitează deplasările în afara locului de muncă doar la situațiile în care acestea sunt strict necesare desfășurării activității și se asigură că, atunci când este necesar să se efectueze, angajații se deplasează cu asigurarea condițiilor de prevenție minimale;af) se asigură că circulația documentelor în instituție/companie se realizează preponderent prin mijloace electronice;

ag) revizuiesc planul de prevenire și protecție, conform prevederilor menționate;ah) revizuiesc instrucțiunile proprii de securitate și sănătate în muncă, conform prevederilor menționate și le aduc la cunoștința angajaților.

(2) Măsuri speciale în cazul în care un angajat este suspect/confirmat cu infectare cu coronavirusul SARS CoV-2:

a) angajații cu simptome respiratorii (tuse, strănut, rinoree etc.) și/sau febră mai mare de 37,3 grade C și/sau stare general alterată, apărute în timpul programului de lucru, vor fi imediat izolați de restul colegilor și trimiși la domiciliu sau la unități sanitare, în funcție de starea persoanei; în marea majoritate a cazurilor nu este necesară închiderea birourilor/clădirii;

b) dacă intervalul de timp în care angajatul/persoana suspectă/confirmată s-a aflat în incintă este mai scurt de 7 zile:

  • (i) se închid toate încăperile în care acesta a petrecut timp îndelungat (peste 20 de minute);
  • (ii) înainte de încheierea programului se va asigura aerisirea mecanică a încăperii (deschiderea geamurilor);
  • (iii) pentru a limita expunerea personalului care efectuează curățenie la particulele respiratorii, se amână efectuarea curățeniei și a dezinfecției timp de 24 de ore. În situația în care respectarea acestui interval nu este posibilă, efectuarea curățeniei se va amâna cât mai mult;

c) dacă au trecut mai mult de 7 zile de când angajatul/persoana suspectă/confirmată s-a aflat în incintă:

  • (i) nu este nevoie de curățenie/dezinfecție suplimentară;
  • (ii) se mențin măsurile de curățenie și dezinfecție de rutină;

d) se informează persoanele cu care angajatul/persoana suspectă/confirmată a venit în contact prelungit (mai mult de 20 de minute, la o distanță mai mică de 1,5 m și fără mască) și se impune izolarea la domiciliu a acestora pentru 14 zile, cu monitorizarea de către aceste persoane a semnelor și a simptomelor de infecție respiratorie.

Art.76.Obligațiile angajaților

Pe durata stării de alertă, pentru prevenirea răspândirii COVID-19, toți angajații din sectorul public și privat au obligația să urmeze măsurile de mai jos:

a) respectă toate instrucțiunile prevăzute în planul de prevenire și protecție și instrucțiunile proprii de securitate și sănătate în muncă întocmite de către angajator pentru prevenirea răspândirii coronavirusului SARS CoV-2;

b) poartă măștile de protecție care să acopere nasul și gura la locurile de muncă organizate de angajatori;

c) își pot schimba echipamentul de protecție utilizat în drum spre locul de muncă (mască și mănuși) cu un echipament nou;

d) acceptă verificarea temperaturii corporale la intrarea în sediu, la începutul programului și ori de câte ori revin în sediu;

e) înștiințează imediat angajatorul dacă prezintă, la începutul sau în timpul programului de lucru, simptome ale infectării cu virusul SARS CoV-2 (tuse, strănut, rinoree, dificultăți respiratorii, febră, stare generală alterată);

f) rămân la domiciliu dacă, înaintea începerii programului de lucru, prezintă simptome ale infectării cu virusul SARS-CoV-2 și anunță angajatorul cu privire la acest lucru;

g) contactează, imediat, medicul de medicină a muncii responsabil al unității/medicul de familie sau, în cazul în care starea acestuia este gravă, serviciul unic de urgență 112;

h) în cazul necesității izolării la domiciliu, angajatul va intra în concediu medical, în baza adeverinței eliberate de medicul de familie după perioada de izolare la domiciliu;

i) în cazul carantinei instituționalizate, revenirea la serviciu se va face cu adeverința pentru concediu medical, eliberată în baza avizului epidemiologic emis de către direcția de sănătate publică din județul în care își desfășoară activitatea/municipiul București, la încheierea perioadei de carantină; angajatorii de tip instituții/autorități publice suportă integral indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate aferente certificatelor de concediu medical pentru carantină ale propriilor angajați;

j) se va întrerupe orice contact între angajator/angajat/alte persoane aflate în incinta instituției și persoana simptomatică;

k) dezinfectează spațiul de lucru și obiectele necesare activității proprii;

l) își spală și își dezinfectează mâinile;

m) identifică și folosesc culoarele de circulație asigurate de către angajator;

n) evită staționarea în spațiile comune;

o) aerisesc frecvent (minimum o dată pe zi) spațiul închis în care își desfășoară activitatea;

p) în cazul muncii la domiciliu sau al telemuncii, angajații își desfășoară activitatea sub coordonarea angajatorului și în conformitate cu pregătirea și instruirea lor, precum și cu instrucțiunile primite din partea angajatorului, astfel încât să nu expună la pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională sau contaminare epidemiologică cu coronavirus SARS-CoV-2 nici propria persoană, nici alte persoane care pot fi afectate de acțiunile sau omisiunile sale în timpul procesului de muncă;

q) evită, pe cât posibil, comunicarea prin intermediul documentelor tipărite, atât în interiorul, cât și în exteriorul unității/instituției, pentru a limita contactul direct între persoane.

În funcție de specificul activității angajatorul și angajații vor respecta recomandările autorităților care se vor adaugă la regulile de mai sus.

Acest site folosește cookies. Navigând în continuare vă exprimați acordul asupra folosirii cookie-urilor. Detalii---
Sunt de acord